An de an, la Morteni, în județul Dâmbovița, în ziua de Bobotează, se păstrează un obicei unic în România, cu o denumire de origine turcă: geavrele. Obiceiul constă în împodobirea unor prăjini sau steaguri, care au aproximativ 14 metri lungime și circumferința de 10-15 cm, cu batiste cusute manual de fetele nemăritate. Aceste batiste mai poartă denumirea de geavre, cuvânt care a dat și denumirea sărbătorii.

Cele patru prăjini, care trebuie să provină dintr-un lemn rezistent şi flexibil, precum carpenul, frasinul sau alunul sălbatic și care reprezintă cele patru zone ale satului (Morteni, Branişte, Florica şi Băjenari), sunt împodobite de stegari. Aceștia sunt tineri necăsătoriți, dar serioși și cinstiți, care, cu două săptămâni înainte de sărbătoare, se pun de acord în privința gazdei la care se va împodobi steagul. Tot ei, cu câteva zile până în Bobotează, adună geavrelele necesare împodobirii steagului, unul fiind responsabil cu evidența obiectelor strânse.

Pentru împodobirea unui steag sunt necesare 1000 -1500 de geavre, care se leagă pe prăjină cu ajutorul betelor, dar și panglici de mătase, ciucuri viu coloraţi, o cruce şi un buchet de busuioc, acestea din urmă fiind legate în capătul steagului.

Cea mai importantă parte a sărbătorii se desfășoară în ziua de Bobotează, când tinerii se strâng în centrul satului și îl așteaptă pe preot, care urmează a binecuvânta apele și geavrele. Ziua continuă cu ridicarea şi scuturarea steagurilor și sfințirea fiecărei gospodării, iar seara se încheie cu o petrecere la care vor participa în special tinerii din localitate.

Pe 8 ianuarie, steagurile se desfac, busuiocul din vârf se împarte între cei prezenţi, geavrelele sunt înapoiate celor cărora le aparțin, iar prăjinile sunt păstrate de anumiți gospodari din localitate până anul viitor, când vor fi folosite în același scop.

Sursa foto: Pagina de facebook Obiceiul Steagului - Morteni