Acest frumos edificiu a aparținut lui Vasile M. Dimitropol, moștenire din partea soției sale, Cecilia Distroian, fostă Cair. Casa, în stil baroc, a fost ridicată în anul 1887, iar pe lângă elementele originile care încă se mai păstrează, se poate vedea, pe latura vestică, și o placă realizată din marmură pe care apare numele George Cair, primul proprietar.

Dupa moartea acestuia, casa a fost înstrăinată de moștenitorii scriitorului, către familia Slavu. Din această familie înstărită făcea parte și reputatul magistrat Petre Slavu, care s-a bucurat de un scurt mandat de primar. Chiar dacă a durat numai 6 luni de zile, din februarie până în iulie 1938, el a reușit să susțină celebrarea centenarului marelui pictor Nicolae Grigorescu. De asemenea, i-a solicitat lui Mariano Amico, în data de 17 mai 1938, construirea imobilului “Casa d’Italia”, fosta Agenție Consulară Regală a statului italian din Târgoviște.

Planul casei este unul dezvoltat, având un hol central, patru camere dispuse simetric, o scară interioară și pivniță. Interiorul se remarcă prin coloanele ionice din hol și sobele originale.

În prezent, imobilul este proprietate privată.

Însă în 1948, imediat după naționalizarea averilor, casa și-a pierdut proprietarii, aceștia fiind izgoniți din oraș, pe motiv de exploatatori.

Un aspect amuzant de precizat, privind pe fata lui Ion si Aneta Slavu, este legat de nunta fiicei lor cu Bibi Poenareanu, care conform marturiilor fostului primar, Lazarica Petrescu si Mitica Grigorescu, in calitate de cavaleri de onoare al mirelui, acesta din urma precizeaza ca mirele ar fi lesinat in timpul slujbei religioase. Se pare ca odata ce a realizat ca se insoara si ca mireasa lui nu este prea frumoasa acesta a lesinat, iar cavalerii de onoare si cei doi dascali ai mitropoliei l-au carat pe mire in pridvor, unde l-au lasat sa se “odihneasca” pe jos, in timp ce slujba de oficiere a casatoriei a continuat doar cu mireasa.