Aşezare şi relief

       Municipiul Târgovişte este situat în câmpia subcolinară care-i poartă numele, parte a câmpiei piemontane înalte, la zona de contact dintre Subcarpaţii Getici şi Câmpia Română. Oraşul beneficiază de o aşezare prielnică, în apropierea paralelei de 45°, anume 44°56' latitudine nordică şi meridianul 25°26' longitudine estică.

       Aflat la încrucişarea unor vechi drumuri comerciale (Buzău, Brăila, Giurgiu, Braşov, Câmpulung), municipiul reprezintă un important nod al căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare, găsindu-se la numai 78 km de Bucureşti, la 48 km de Ploieşti şi la 110 km de Braşov.

       Cadrul natural a asigurat condiţii de habitat deosebit de prielnice pentru dezvoltarea unui centru urban, în jurul căruia au gravitat aşezări rurale înşirate pe văile mijlocii ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa. Târgoviştea de astăzi reprezintă un important centru cultural-istoric şi turistic al ţării.

       Spre nord de Târgovişte, relieful este mai cutat, dealurile din vecinătate urcând spre culmile munţilor Bucegi şi Leaota. Către sud şi sud-vest se întinde Câmpia Română. Spre nord-vest, în imediata vecinătate a oraşului domină dealul Mănăstirii, care coboară în trepte spre est.

       Înălţimea dealurilor din vecinătatea oraşului atinge cota de 425 m, întreaga zonă colinară caracterizându-se prin văi săpate de torenţi şi chiar alunecări de teren. În marginea vestică a Târgoviştei relieful este uşor bolțit, formând pragul interfluvial dintre Ialomiţa şi Dâmboviţa. Dealurile din dreapta Ialomiţei sunt mai depărtate de oraş, la cca. 6 km, formând un platou - Gruiul Prisăcii.

       Vatra oraşului, delimitată la est de râul Ialomiţa, se află la o înălţime de 10-15 m deasupra luncii inundabile a Ialomiţei. Lăţimea acestei terase este de 6-7 km şi constituie cumpăna apelor, între bazinul Ialomiţei şi al Dâmboviţei. În zona municipiului, lunca Ialomiţei are o lăţime de 500-2000 m şi o înclinaţie de 4,5 m la kilometru.

       Câmpia Târgoviştei se desfăşoară în dreapta Ialomiţei pe o lărgime de 6-8 km în vecinătatea oraşului, fiind străbătută de numeroase pârâie. Amintim Ilfovul care izvorăşte din dealul Teişului şi, având ca surse de alimentare ploile şi zăpezile, Milioara, canalizată parţial pe Şanţul Cetăţii, încă din secolul al XVII-lea şi recent deviată spre râul Ilfov şi Iazul Morilor care trece pe la nord de Curtea Domnească.

       Geomorfologic, municipiul Targoviste cu zonele adiacente se dezvoltă pe patru unități de terasă din interfluviul Dâmbovița-Ialomița și anume:

1. Terasa înaltă – cu o dezvoltare redusă la limita de vest cu comuna Dragomirești, cu aspect de piemont mai înalt față de relieful din jur cu cca. 5.00 – 15.00 m. Lățimea maximă măsurată în zona limitei orașului este de 500 m. Este terasa pe care este amplasat rezervorul de apă potabilă care înmagazinează apa de la sursa Butoiu – Hulubești;

2. Terasa superioară - cu un relief aproximativ plan, stabil, cu o dezvoltare mare între Priseaca și Teiș (dealul Teiș) și a Platformei industriale Târgoviște Sud, începând din dreptul microraionului 6, de la o linie paralelă cu B-dul Unirii;

3. Terasa inferioară – de pe partea dreaptă a râului Ialomița, cu o dezvoltare continuă, o lățime maximă de 1.750 m și o denivelare maximă față de terasa superioară de 10 m pe teritoriul satului Teiș. Cea mai mare parte a orașului Târgoviște este situată pe această terasă. În zona orașului denivelarea dintre terasa superioară și cea inferioară este de 1.00 - 3.00 m . Are un aspect aproximativ plan, cu o pantă medie de 0,8% către SE, fără potențial de risc în ceea ce privește fenomenele de inundabilitate.

4. Terasa joasă – mai coborâtă cu cca. 2.00 - 6.00 m față de terasa inferioară cu dezvoltare continuă pe ambele maluri ale râului Ialomița și dimensiuni variabile cu lățimea maximă de 1.000 m în dreptul Pasajului denivelat de la Târgoviște nord. Deoarece râul Ialomița, în dreptul orașului Târgoviște, curge pe roca de bază, terasa joasă are caracterul unei terase suspendate.

       Din punct de vedere hidrografic, teritoriul municipiului Târgoviște se încadrează între 2 bazine hidrografice și anume:

       1. Bazinul hidrografic Ialomița – Buzău cu râul Ialomița și afluentul său pârâul Milioara.

       Râul Ialomița prezintă o albie în formă de U, cu maluri înalte de 5.00 – 8.00 m și un gradient hidraulic de cca 2%, care permite scurgerea rapidă a apelor și de aceea zona nu prezintă potențial de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate. În perioadele cu precipitații abundente, viiturile erodează intens malurile.

       Pe râul Ialomița este amenajat un prag de fund, în aval de podul de la Teiș, pentru protejarea acestuia și apărării de mal. Din dreptul acestor amenajări este deviată apa Iazului Morilor care a fost folosit în trecut la punerea în mișcare a morilor. Acest curs de apă prezintă maluri înalte de 0,5 – 1,5 m, acoperite cu vegetație. Din apa canalului este alimentat lacul artificial situat în Parcul Chindia.

       În dreptul sediului Apele Romane, pe râul Ialomița este amenajată o acumulare cu baraj de beton, din care se formează un canal de aducțiune – derivația Târgoviște, prin care se dirijează apa către lacurile de la Văcărești de pe cursul pârâului Ilfov.

       Pârâul Milioara în prezent are un debit temporar, a suferit importante modificări antropice în decursul timpurilor. El prezenta inițial un curs puternic meandrat. După realizarea valului de apărare și Șanțul Cetății, apa

       2. Bazinul hidrografic al râului Argeș are ca afluent principal râul Dâmbovița.

       Râul Dâmbovița colectează părăul Ilfov care străbate partea de vest a municipiului Târgoviște.

       Pârâul Ilfov își are izvoarele prin pârâul Plaiului, sub dealul Priseaca și prezintă un curs permanent aproape paralel cu cel al râului Dâmbovița, cu numeroase meandre. Pe cursul său superior sunt amenajate prin baraje de pământ trei lacuri, cu dimensiuni variabile.

       Din dreptul traversării DN 72 Târgoviște –Câmpulung Mușcel, pârâul Ilfov prezintă un curs amenajat, canalizat prin care s-au eliminat meandrele. Lateral stânga, în zona unei foste meandre de pe pârâul Ilfov s-a format un lac al cărui volum de apă este dependent de precipitații. Pârâul Ilfov are rețea deasă de afluenți cu debit temporar sau permanent dintre care se identifică pârâul

       La cca. 700 m față de DN 72 Târgoviște –Câmpulung spre zona de izvoare a pârâului

       Adiacent teritoriului municipiului Târgoviște în partea de SV la limita cu satul Dumbrava sunt amenajate prin barare o salbă de lacuri. Zona adiacentă satului Priseaca spre Dragomirești și zona terasei joase de pe partea dreaptă a râului Ialomița, ocupat de terenurile arabile destinate cultivării legumelor este traversată de numeroase canale de irigație – desecare. Canalele de desecare din zona satului Priseaca sunt invadate de vegetație cu riscul de a fi colmatate.